Teatru românesc la Iași și Chișinău

Între 24-26 ianuarie 2017, a avut loc cea de-a 4-a ediție a  Turneului ”Teatru românesc la București, Iași și Chișinău”, când Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău a fost prezent la Iași, în Sala Mare a Teatrului Național ”Vasile Alecsandri”, cu trei producții proprii: Casa mare de Ion Druță (regia: Alexandru Cozub, distribuția: Margareta Pântea, Vitalie Rusu, Victor Nofit, Dumitru Stegărescu, Doina Severin, Angela Ciobanu, Ana Tkacenko, Alexandru Leancă, Valentin Zorilă, Angela Ioan-Cărăuș, Nicu Suveică, Mihaela Damian-Oistric, Cornelia Maros-Suveică, Olga Guțu-Cucu, scenografia: Iurie Matei, costume: Lucia Covali, selecția muzicală: Alexandru Târșu); Aveți ceva de declarat, după Puricele în ureche de Georges Feydeau (regia: Petru Hadârcă, distribuția: Petru Oistric, Mihaela Strâmbeanu, Anatol Durbală, Emil Gaju, Doriana Zubcu-Mărginean, Ghenadie Gâlcă, Alexandru Pleșca, Angela Ciobanu, Ion Mocanu, Iurie Focșa, Iurie Negoiță, Olesea Sveclă, Draga Dumitrița-Drumi, Igor Babiacs, scenografia: Adrian Suruceanu, costume: Lucia Covali, muzica: Vali Boghean, coregrafia: Dumitru Tanmoșan, versuri: Valeriu Turea); În ochii tăi fermecători (după opera lui Gib Mihăescu, un spectacol de Alexandru Vasilachi, distribuția: Silvia Luca, Petru Hadârcă, Alexandru Leancă, Victor Nofit, Ion Mocanu, Angela Ciobanu, Iurie Negoiță, Valentin Zorilă, Mihai Zubcu, Iurie Focșa, Igor Babiac, Tinka Gorcenco, Doriana Zubcu-Mărginean, Mihaela Strâmbeanu, Ana Tkacenko, Draga-Dumitrița Drumi, Doina Severin, Cornelia Maros-Suveică, Anatol Durbală, Alexandru Pleșca, Ghenadie Gâlcă, Nicu Suveică, Petru Oistric, Iuie Radu, Dumitru Stegărescu, costume: Eugen Laptedulce, mișcare scenică: Dumitru Tanmoșan, proiecție video: Valeriu Turea).

Dincolo de povestea de iubire dintre o văduvă și un tânăr care are aproape vârsta fiului ei, blamată de comunitate, dincolo de tradițiile și superstițiile populare sau de o etică tradiționalistă, prezente în text, spectacolul Casa mare introduce o metaforă neașteptată, în subtext putând fi vorba despre reunirea simbolică și vremelnică, urmată de despărțirea inevitabilă a românilor de pretutindeni, dar în special a celor situați de cele două părți ale Prutului, începând cu cei prezenți la spectacol. În tonul regizoral, o anumită poezie, legând succesiunea anotimpurilor (proiecțiile pe fereastra de fundal) de nostalgia pentru alte timpuri sau față de satul moldovenesc, pe care unii dintre noi l-au cunoscut doar din cărți, și de respingerea unei morale, atât de străine parcă, dar care stă la baza prejudecăților contemporanilor noștri, se îmbină cu ironia din prezentarea vecinelor bârfitoare, compoziții actoricești haioase, savuroase. Actorii basarabeni degajă o energie pe care nicio horă, adunare de oameni în stradă ori festivitate nu ar reuși să o surprindă. Privați de drepturi, libertăți, valori, oamenii ajung să prețuiască acele lucruri, pe care dacă le-ar fi avut, le-ar fi luat de bune. Cu toate că, uneori, „un singur pământ” și „un unic cer” par insuficiente, „anii” și-au spus cuvântul în povestea de față. De aceea, nu îmi imaginez un spectacol mai potrivit pentru a sărbători ziua de 24 ianuarie.

Aveți ceva de declarat?, spectacolul prezentat pe 25 ianuarie, e o farsă, o comedie spumoasă, susținută coregrafic, actoricește și vocal cu entuziasm și devotament față de scenă de interpreții basarabeni. Rolurile sunt construite din tușe voluminoase, pentru a prinde la public și a desprinde comedioara franceză de tradiția sa. Compozițiile îngroșate (rolul dublu executat de Petru Oistric), mobilitatea și flerul scenic (Ghenadie Gâlcă), gesturile stereotipe, legăturile dintre scene prin momente coregrafico-muzicale, încheierea unor situații încâlcite prin coregrafii de grup, sugerând totodată trecerea la situații noi, caracterizează construcția personajelor și a spectacolului. Etalând toate tipurile de comic, dar insistând pe comicul de situație, spectacolul prinde la public deoarece și-a stabilit deja, prin antrenament și reprezentații suficiente, cadența proprie. Se încearcă armonizarea teatralității actorilor cu momente vocale sau coregrafice, insistând pe umorul declanșat de acestea din urmă.

În ochii tăi fermecători, spectacolul prezentat pe 26 ianuarie, este cel mai tânăr, dacă e să luăm în considerare data premierei, punând cele mai multe probleme în ceea ce privește găsirea cadenței potrivite. Desigur, tangoul reprezintă ritmul acestuia, însă scenele, în intercalarea lor, încă nu s-au așezat deplin, iar armonizarea momentelor dramatice și a celor de comedie dau primul cuvânt comediei, datorită jocului actoricesc, deși în scenariu drama este cea care predomină. Prin costumele doamnelor, proiecție de film, momentele de cabaret (vocea Angelei Ciobanu) și cele de dans în semiobscuritate, spectacolul evocă spiritul interbelicului, o epocă controversată, plină de contraste. În centrul întregii proiecții se situează imaginea eternului feminin. Femeia e idealizată sau demonizată, fiind cheia unei spiritualizări ori a unei degradări, ambele duse la extrem: femeia își înșală soțul, recurgând la un amant, femeia stârnește cele mai puternice pasiuni printre bărbați și tot femeia își cântă soarta nefericită, vibrând pe coardele și arcușul unei viori. Petru Hadârcă joacă retoric momentele de aparteu și cele cu partenerii de scenă, apoi jonglează de la scurtă distanță, teatral între mimarea tristeții și dezvăluirea nepăsării. O actriță puternică este Silvia Luca, într-un rol solicitant. Ghenadie Gâlcă atrage atenția în mod special de partea sa când e alături de alți parteneri de scenă, chiar și atunci când e izolat de mai mulți parteneri scenici.

     

 Dana Țabrea

http://dyntabu.blogspot.ro/2017/01/teatru-romanesc-la-iasi-si-chisinau.html