Noii infractori

 

În cadrul Maratonului dramaturgiei israeliene pe scene românești, derulat între 14 și 16 aprilie, cele cinci teatre partenere (Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul "Toma Caragiu" Ploieşti, Teatrul "L.S. Bulandra" Bucureşti și Teatrul de Stat din Constanța), propun publicului, cu ocazia Zilei Naționale a Israelului, montări ale pieselor unor autori israelieni de prestigiu, precum Edna Mazia, Hillel Mittelpunkt, Zadok Zemach, Savyon Liebrecht sau Hanoh Levin.

Teatrul Național din București a prezentat spectacolul Noii infractori de Edna Mazia, în regia lui Ion Caramitru. Cu acest prilej, putem să reflectăm la motivele care atrag publicul spectator spre un spectacol sau altul. Unii spectatori sunt atrași de autorul textului și vin la teatru pentru o nouă abordare a unui dramaturg clasic, modern sau contemporan. Alți spectatori ar putea alege în funcție de alte spectacole vizionate, purtând semnătura aceluiași regizor. Alții în funcție de genul spectacolului, comedie sau dramă, potrivit unor cronici sau referințe. În cazul punerii în scenă a piesei ”Noii infractori”, e de remarcat că textul nu seamănă neapărat cu altele ale autoarei, dar numele acesteia ar putea atrage, la fel evenimentul sau notorietatea regizorului. Cu toate acestea, nu putem neglija faptul că, odată spectacolul început, reușește să captiveze în mare măsură atenția, în sensul că te ține în permanență conectat ca să vezi ce urmează.

Noii infractori sunt infractorii care nu deranjează pe nimeni. E definiția pe care reprezentantul ordinii ce rezolvă moral, dar nu tocmai onorabil chestiunea o dă infracțiunii găsite la locul faptei: o casă de toleranță într-una dintre cele mai frumoase construcții arhitecturale ale orașului, un bordel în casa unor oameni de bine, rămași fără bani, cu toate acestea o familie veche, cu tradiții, moștenitoarea anumitor valori din trecut. Nici unul dintre membrii familiei nu a avut habar inițial de adevărul cu privire la afacerea pe care doamna casei o inițiază din disperare, forțată de împrejurările vieții, dar cu toate acestea toată lumea a avut de câștigat de pe urma banilor obținuți: fiul și ginerele au avut parte de o excursie la Paris, fiica s-a putut întoarce acasă, soțul era angajat în continuare datorită banilor soției care îi plătea indirect salariul către angajator. Mai mult, odată afacerea deconspirată, copiii doamnei casei intră în joc. Cât îl privește pe soțul ei, acesta se arată foarte îngăduitor după ce ea intră în închisoare, spunându-i că iertat-o de mult.

Se pare că valorile celor, direct sau indirect, implicați, nu erau chiar atât de diferite. Oricum, se creează un contrast foarte puternic, întreținut prin lumini și coregrafie, între ambientul tradițional al casei și zvâcnirea de imoralitate care e menită să-i împace pe toți și să-i facă părtași la fericire. Bunica se obișnuiește cu fetele care veneau în casă aparent pentru cursuri de gătit, mama se simte utilă și apreciată, fiul și fiica profită material de pe urma afacerii, primul nu se mai desparte de soție și poate că nici nu mai e nevoit să se ”prostitueze” artistic, scriind muzică pentru reclame, iar fiica poate că primește bani mai mulți ori de câte ori cere pentru a-și finanța călătoria ori publicarea cărții, iar în cele din urmă găsește un subiect de inspirație pentru  noua ei carte. Noii infractori sunt, prin urmare, cei care au de câștigat prin implicare, colaborare tacită, ignoranță sau închiderea ochilor de pe urma noii afaceri.

Noii infractori e un spectacol așezat, cu suspans, care-și dozează foarte bine umorul și drama, cu actori implicați și care au priză la public. Unele roluri sunt mai tușate (Daniel Badale, Șimșon, Ileana Olteanu, Naomi), iar altele extrem de discrete (Alexandrina Halic, Anca, Alexandru Hasnaș, Șlomo). În intervalul dintre cele două, fiecare actor își aduce propria contribuție, conform coloraturii rolului său, la reușita de public extraordinară a acestui spectacol: Virginia Mirea, în rolul principal, Dorina, în rolul soțului, Andrei Finți, Arie, în cel al fiicei, Teodora Mareș, Bambi, în rolul fiului, Silviu Biriș, Ylai ș.a.m.d.

Dincolo de notele comice pe care le aduc cu sunet Daniel Badale sau Ileana Olteanu, există un comic mai discret, de situație sau de personaj, care răzbate din interpretarea Alexandrinei Halic ori a lui Alexandru Hasnaș. În esență însă, spectacolul reflectă drama nepotrivirii vremurilor cu omul, a împrejurărilor de viață nefaste care scot o lume din rădăcini și impun noi infracțiuni, a nevoii de a intra în pas cu timpurile, lucru care nu presupune întotdeauna alegeri conform credințelor celor mai adânci ale personajelor.

 

 

(Noii infractori de Edna Mazia, traducerea: Etgard Bitel, regia: Ion Caramitru, distribuția: Virginia Mirea, Andrei Finți, Alexandrina Halic, Teodora Mareș, Silviu Biriș, Afrodita Androne, Ileana Olteanu, Diana Sar, Cosmina Olariu, Daniel Badale, George Piștereanu, Alexandru Hasnaș, Viorel Florea, Aris Bănuțoiu, Mihai Verbițchi, Alexandru Popescu, Emy Drăgoi, scenografia: Florilena Popescu Fărcășanu, ilustrația muzicală: Călin Țopa, coregrafia: Florin Fieroiu, TNB, vizionare online: 15 aprilie 2021)

Dana Țabrea

https://dyntabu.blogspot.com/2021/04/noii-infractori.html