miercuri, 3 februarie 2021

A, B, C: Un cabaret teatral despre burnout

 


C de la cabaret, corporatist, companie, casnică, concurs, copii, cumpărături compulsive, ceas inteligent, Corina, colegi, cafea, candidați, conversație, circumcizie, contract, cădere, confortabil, clinică, cerc, chiul, cer, control, colcăială, consultație, cost, computer, creator, competență, clipă, conștiință, carte, creștere, creier, cerere, casă, chirurg, concediu, curățenie, carne, competiție, B de la burnout, bani, baterii, beneficii, bisturiu, bonificație, bârfă, birou, bacterii, bine, bolnav, bilet, bonă, bandaj, birocrație, badge, bon, A de la activitate, artă, ajutor, anxietate, așteptare, abatere, autenticitate, acceptare, autoritate, asistență, adormit, amenințare, apendicită, accelerație, anestezie, absent, autorizație, atașament, automat, arsură, afirmare, angajament, asumare, angajare, ascultare, adio, acțiune, alienare, angajat, apăsare.

Actorul și coregraful implicat în regia și scenografia acestui spectacol, Adonis Tanța, MC, entertainer, maestru de ceremonii, povestitor, dansator, regizor în direct este cel ce-a conceput cabaretul teatral pe care vă invit, printr-un puzzle de termeni, să-l descoperiți pe cont propriu. Acum ceva timp, cabaretul teatral era nelipsit din spectacole, acum a devenit din ce în ce mai puțin frecventat ca tipologie. Însoțindu-se cu parodia, ironia sau satira, spectacolul de cabaret teatral a cărui regie și-o asumă Adonis Tanța găsește această formulă neașteptată pentru a îmbrăca un conținut documentar (fenomenul epuizării profesionale sau parentale).

”În timp ce în Occident se discută tot mai mult despre burnout, în România sindromul epuizării profesionale pare încă un subiect tabu. (…) Potrivit unui studiu realizat de către HR Lab în 2017, 65% din angajații care lucrează pentru companiile din România au răspuns că obișnuiesc să muncească peste program, deși doar o treime din angajatori oferă beneficii pentru overtime. Conform estimărilor HPDI (Human Performance Development International), 8% din angajații români ajung să sufere de burnout. (…) În ceea ce privește angajatorul, câteva indicii vizibile pentru acesta că are de-a face cu un salariat care suferă de burnout pot fi: detașarea emoțională față de colegi/muncă; lipsa reușitelor însoțită de o încredere scăzută în propriile abilități; o continuă stare de epuizare fizică și emoțională; procrastinarea constantă; un număr crescut de întârzieri, absențe etc.” (Sebastian Jucan, HotNews.ro, 9 februarie 2020)

În decor și haine de cabaret, pe un ton glumeț, dar și cinic, adresarea directă către public și transformarea informațiilor în pasaje de spectacol când se cântă sau se dansează contribuie la mai buna asimilare a acestor informații. Dacă lucrurile grave nu sunt tratate cu patetism, ci dimpotrivă sunt duse în extrema umorului negru ar putea, de cele mai multe ori, să aibă un efect mai puternic asupra auditorului decât căderea în patetism. Spectacolul e presărat cu aluzii culturale (Jung, Papini, Euripide, Dexter), cu sau fără legătură cu poantele puse-n joc, mici prețiozități care contribuie și mai mult la caracterul aparte, bizar și ușor extravagant al întregului demers.

Spectacolul este o critică acidă la adresa societății românești unde fenomenul burnout-ului e identificat la nivel corporatist, în profesiile solicitante (medic), la angajați suprasolicitați (medicul rezident care operează în locul profesorului care se odihnește acasă) sau la mame. Sunt astfel extrase trei exemple ilustrative pentru întregul fenomen al epuizării prin muncă – depresia care survine, absența satisfacției conferite de job, depersonalizarea, epuizarea emoțională, eșecul și îndoiala de sine, la care se adaugă idei despre exploatarea prin muncă, sclavia domestică sau lipsa de profesionalism. Textul este documentat, iar spectacolul jonglează subtil cu toate aceste informații.

Sub pretextul unui concurs a cărui miză e câștigarea unui mare premiu în bani, alternând pasaje teatrale melancolice și pasaje de cabaret teatral cu umor negru ori pasaje extrascenariale, sunt relatate, în stilul propriul al spectacolului, deja schițat, cele trei povești cu protagoniști afectați de burnout: Corportista trista (Oana Hodade), Mama Deea Medeea (Cristina Tureanu), Doctorul fără de minți (Lucian Teodor Rus). Despre corporații și corporatiști pe ritmuri hip-hop și lansare de confeti, despre mame pe arii de operă, aluzii la Medeea din tragedia greacă și pistoale cu apă, despre sistemul medical cu o clavietă și un satâr, scena unei operații cu storyteller și song, urmată de un ritual ciudat întrerupt pe neașteptate, cu suspans – cele aproximativ optzeci de minute sunt de o spectaculoasă diversitate coregrafică și muzicală.

 

(Marele B – Un cabaret despre burnout de Maria Manolescu Borșa, regia: Adonis Tanța, cu Oana Hodade, Cristina Tureanu, Lucian Teodor Rus, Renata Burca, Adonis Tanța, scenografia: Denisa Berceanu, Adonis Tanța, muzică și pian: Renata Burca, un spectacol independent SOUND Reactor și ZUG.zone Cluj, distribuit online 7-8 noiembrie 2020)


Dana Țabrea


https://dyntabu.blogspot.com/2021/02/a-b-c-un-cabaret-teatral-despre-burnout.html


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu