Circulau pe
facebook și nu numai, în chiar perioada premierei spectacolului Focul de la TNI (22-23 noiembrie 2012),
o serie de cadre cu tineri butonând fiecare pe cont propriu telefonul mobil în
situații care în mod normal presupun interacțiune umană (o reuniune colegială,
o întânire cu prietenul/prietena, a admira împrejurimile etc.), comunicarea
lipsind cu desăvârșire. Întâmplător, dar à
propos de interacțiunea spectacol-spectator, am stat lângă un tânăr actor,
care își viziona telefonul mobil în continuu, dând vizibile semne de nerăbdare
(dacă stau bine să mă gândesc, e mereu distribuit în roluri în care să-și
manifeste nestarea). Poate că spectacolul ar trebui conceput ceva mai
interactiv, cu plasme care să ia și niște cadre din sală, arătând cum viitorul
(spectacolului) poate fi surprins în prezent(ul spectatorului).
Fotografiile de care am pomenit erau acompaniate de un
citat din Albert Einstein: ”Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va depăși
interacțiunea umană. Lumea va avea o generație de idioți”. Nu înțeleg termenul ”idiot” prin apel la dex - tâmpit,
cretin – ci însemnând doar altfel.
Așa cum arată un citat din
caietul-program al spectacolului, intuiția unei schimbări de ordin mental a
omului în era postmodernă îi aparține chiar lui Ray Bradbury, autorul romanului Fahrenheit 451, pe care regizoarea Irina Popescu-Boieru îl adaptează pentru
scena experimentală de la sala Uzina cu teatru: ”SF-ul descrie
realitatea, fantezia descrie irealul. (...) într-o noapte, un cuplu a trecut pe
lângă mine în Beverly Hills plimbându-și câinele. (...) Femeia avea într-o mână
un radio nu mai mare decât un pachet de țigări (...) [din care] ieșeau fire de
cupru care mergeau către un con frumos realizat care intra în urechea ei
dreaptă. Mergea ca o somnambulă, ignorând bărbatul și câinele, ascultând
sunetele și șoaptele tragediei unei melodrame îndepărtate, ajutată să păstreze
drumul de soțul care putea nici să nu fie acolo”. Pentru că în același caiet-program doamna regizor vorbește de un prezent din viitor, insistând asupra faptului că ceea ce odinioară părea SF acum aproape că a devenit real, prin intervenția mea îi voi da o replică, pe care am intitulat-o viitorul din prezent. Trecutul rămâne încapsulat în prezent. Plecând de la mărturiile existente în prezent, trecutul poate fi re-actualizat. În aceeași măsură, dar altfel, viitorul poate fi (re)găsit în prezent. Pentru aceasta e necesară o schimbare de optică: să zicem că nu am mai gândi timpul folosind modelul spațial, ci actul vederii (ca la unii primitivi). Și atunci nu am mai concepe trecutul ”în spatele nostru” și viitorul ”în față”, ci trecutul, fiind ceea ce am văzut deja ar fi logic în fața/raza privirii noastre, în timp ce viitorul, încă nevăzut, - în spate/(pen)umbră.
De asemenea, voi polemiza cu accentul pe care doamna regizor îl pune pe cultură și carte. Acum vă rețin cu o singură întrebare: dacă nu luăm cu noi nimic din cele materiale atunci când plecăm pe drumul fără întoarcere, de ce am crede că ne servesc mai mult cele culturale? De ce ne-ar consola să îmbogățim ”arhiva universală” prin ceea ce realizăm spiritual, dacă prin moarte pierdem individualitatea și nu rămânem cu nimic din datele culturale cu care am operat în timpul vieții?
Va urma o cronică la spectacol (drepturi de autor DT & cesiune Ziarul de Iași). Din distribuție fac parte actorii: Radu Ghilaș (Guy Montag), Haruna Condurache (Mildred), Constantin Avădanei (Comandantul Beatty), Emil Coșeru (Profesorul Faber), Andreea Boboc (Clarissa Mc Clellan), Doina Deleanu (Doamna Profesor Granger), Georgeta Burdujan (Doamna Black), Petronela Grigorescu (Doamna Phelps), Catinca Tudose (Doamna Bowles), Monica Bordeianu (Bătrâna), Petru Ciubotaru (Pastorul Padover), Gelu Zaharia (Profesorul Fred Clement). Scenografia: Rodica Arghir Porumbel.
Rolul acestei postări nu este neapărat unul anticipativ, cât doresc să-mi cer scuze pentru faptul că, din rațiuni de economie textuală, nu vor apărea menționate în articolul deja scris toate numele celor direct implicați în realizarea acestui spectacol.
http://dyntabu.blogspot.ro/2012/11/viitorul-din-prezent-to-be-continued.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu